Am primit de ziua mea – printre nenumărate, multe și „șifonate” 🙂 alte cadouri și urări – și o urare mai aparte! Mulțumesc tuturor pentru urările transmise (până acum)!
Urarea despre care vă spun este gândită, compusă, prezentată („pusă în scenă”) de un grup de tineri cugireni astriști!
Încă o dată, un uriaș-galactic-universal mulțumesc, tuturor!
Mie mi-a plăcut enorm urarea… Mie mi-a plăcut foarte mult textul, melodia, stilul, contextul și atmosfera! M-am gândit să v-o arăt și vouă, tuturor. 🙂
Sper să vă placă și vouă cel puțin la fel de mult! Ah, încă ceva! Reprezentarea temei grupului ca familie mi-a plăcut tare mult! „Noi suntem un grup… și formăm un trup!” Sper că și voi veți observa acest „detaliu”… 🙂
Ce nu fac vedetele pentru a ne atrage atenția și interesul?! Păi, ia să ne gândim (împreună)! Fac orice! … Glumeam! NU chiar orice!
Anyway! Am vizionat recent un videoclip cu Messi, starul Barcelonei! (Ar trebui să spun superstar?! 🙂 ) Videoclipul este extrem, extrem de haios! Eu am râs de fiecare dată când l-am revăzut! (L-am vizionat de câteva ori! 🙂 ) Read more…
Vă spuneam zilele trecute că pentru actualizarea temei a fost declanșator atacul cibernetic recent. Vă spuneam atunci că nici nu prea știam cum să reacționez! De fapt, aveam reacții contradictorii: îmi venea și să râd și să plâng (nu aveam back-up :D)! Dar, … am trecut la treabă! (Mai țineți minte de la Românii au talent, nu-i așa! :-)) Mi-am adus aminte și de melodia lui Bobby McFerrin – Don’t Worry Be Happy și am trecut la treabă!
După rezolvarea problemelor atacului am trecut la câteva îmbunătățiri ale temei actuale. În cadrul postării spuneam atunci că a fost blând cu mine cel care intrase în „casa mea” :-).
Pentru mai multe detalii despre ceea ce am dorit să exprim atunci, vă prezint următorul material video.
Într-un material indicat de un prieten (Mulțumesc, Paul! :-)) erau descrise următoarele (m-au mai liniștit! :-)): Read more…
Ne pregătim de plecare. În febra plecării doream să mai fac câte ceva prin casă… diverse lucruri… să nu las multe pentru întoarcere… Și cum mă grăbeam (nu știu de ce, că doar aveam timp – cred că eram agitat din cauza plecării) Mi-am prins singur mâna în ușa de la baie. Repet, singur!!! … Mă rog… Se poate întâmpla oricui, nu-i așa?!?… Și ce e mai ciudat e că deși mă durea mâna îngrozitor, eu râdeam de întâmplare… În hohote! … Îmi venea în minte întrebarea: „Cum să-mi prind eu mâna singur în ușa de la baie?” … Mă durea teribil, dar eu râdeam în hohote!
În contextul acesta mi-am adus aminte de un filmuleț văzut mai demult pe net. Cu rectificarea că eu nu mi-am dat cu ciocanul pe deget, vă prezint râsul durere:
“Iar ceea ce fãceam odinioarã din dragoste pentru Dumnezeu, facem acum din iubire pentru bani, adicã din iubire pentru ceea ce ne dã sentimentul celei mai înalte puteri si a unei constiinte curate.”
"Aurora", Nietzsche
Dragilor, 
Recent Comments