Viorel Codrea

Tuturor celor care poartă numele Sfântului Gheorghe – bărbați, femei, copii – Vă doresc și vă urez din toată inima tradiționalul

„La mulți, fericiți și binecuvântați ani!”

“Să vă dea Domnul sănătate,

Judecată înțeleaptă,

Viață lungă pământească,

Ce vă doriți să vi se împlinească!”

Sfântul mare mucenic Gheorghe se serbează în fiecare an pe data de 23 aprilie. În Romania, numeroase biserici au hramul Sfântului Gheorghe. Multe icoane îl înfățișează pe Sfântul Gheorghe călare pe cal, doborând cu sulița un balaur.

“Ca un apărător al celor robiţi şi celor săraci ocrotitor, celor bolnavi doctor, împăraţilor ajutător, Purtătorule de biruinţă, Mare Mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu să mantuiască sufletele noastre.” – Troparul Sf. Gheorghe.

Legenda spune că Sfântul Gheorghe s-a născut în Cappadocia, într-o familie de creștini și a trăit în timpul domniei împăratului Dioclețian. S-a înrolat în armata romană și s-a remarcat prin faptele sale de vitejie și de arme. În ciuda decretului împotriva creștinilor, emis de Dioclețian în 303, Sfântul Gheorghe și-a mărturisit public credința sa. Din ordin imperial, el a fost întemnițat și supus torturii pentru a-și renega credința. Nicio tortură nu l-au făcut să renunțe la credința sa. Mai mult, martorii suferințelor Sfântului Gheorhe s-au hotarat să îmbrățișeze creștinismul. În final, împaratul Dioclețian a ordonat omorârea prin decapitare a Sfântului Gheorghe și a soției sale.

În popor, Sf. Gheorghe este considerat protectorul naturii, al vitelor și al oilor, iar ziua de astăzi (23 aprilie) este considerată ca marcatoare a începutului primăverii. Read more…

Dragilor,

Am primit de ziua mea – printre nenumărate, multe și „șifonate” 🙂 alte cadouri și urări – și o urare mai aparte! Mulțumesc tuturor pentru urările transmise (până acum)!

Urarea despre care vă spun este gândită, compusă, prezentată („pusă în scenă”) de un grup de tineri cugireni astriști!

Încă o dată, un uriaș-galactic-universal mulțumesc, tuturor!

Mie mi-a plăcut enorm urarea… Mie mi-a plăcut foarte mult textul, melodia, stilul, contextul și atmosfera! M-am gândit să v-o arăt și vouă, tuturor. 🙂

Sper să vă placă și vouă cel puțin la fel de mult! Ah, încă ceva! Reprezentarea temei grupului ca familie mi-a plăcut tare mult! „Noi suntem un grup… și formăm un trup!” Sper că și voi veți observa acest „detaliu”… 🙂

Iată filmulețul:

Read more…

Dragilor,

Nu cu multă vreme în urmă vorbeam despre noi. Noi ca popor. Mai exact despre originea noastră. Reliefam atunci faptul că istoria noastră scrisă, atestată, este rodul muncii a numeroși istorici de seamă și că acest lucru s-a făcut de-a lungul a numeroși ani. Aceștia, anii de studiu ai istoriei noastre, însumați, sunt zeci, poate chiar sute de ani de studiu! Părea însă că „extraordinarele descoperiri recente” răsturnau teoriile conform cărora am fi urmașii Romei. De fapt, conform acelor „descoperiri” noi am fi precursorii ei. De fapt nici nu suntem români daco-romani, ci … „buricul târgului” sau mai degrabă „buricul întregii lumi”. Să nu mă înțelegeți greșit: sunt român și mă mândresc cu asta!

Vorbeam atunci despre un videoclip, cu pretenții de documentar, care se răspândea viral pe internet. De fapt acest videoclip a fost factorul declanșator principal al întregii discuții perivitoare la originea noastră ca popor.

Vă promiteam atunci că vom vorbi mai pe larg despre această temă într-o postare ulterioară sau în postări ulterioare. Azi a sosit acest moment!

A sosit mai repede decât anticipam, deoarece, nefiind singurul care am remarcat falsul și onerosul (și pentru a nu lasă loc de dubii, rog a se vedea definiția cuvântului la aliniatul cinci) material, alții au fost mai rapizi, mai pe temă, cu surse imediate la dispoziție și foarte bine informați, astfel că deja există o clarificare, un răspuns echlibrat și bine documentat din punct de vedere istoric. Read more…

Cristos a înviat!

Isus a înviat din morţi, biruitor,

Din Însăşi viaţa lui dând viaţă tuturor!

Şi-acum în rând cu noi, ca frate şi-mpărat,

Trăieşte, trăieşte, e viu cu-adevărat!

(Biruinţa, Costache Ioanid)

Minunea Învierii lui Isus Cristos să reverse asupra voastră binecuvântare şi belşug de haruri, iar Lumina acestei sărbători să vă călăuzească paşii pe drumul vieţii şi să vă înalţe sufletul spre Dumnezeu.

Un Paşti fericit, sfânt și binecuvântat!

Sursa imaginii este aici.

Dragilor,

Așa cum deja știți J, azi aniversez ziua mea de naștere. Treizeci și ceva de ani! 🙂

Mă gândeam cu această ocazie să împărtășesc câteva gânduri cu voi!

1. În fiecare an am primit multe felicitări de ziua mea, dar anul acesta „s-au spart topurile”. Explicația parțială este, cred, și datorită contului de pe rețeaua Facebook și a blogului. Din vara anului trecut, după ce m-am întors de la ZMT Madrid, am decis să-mi fac cont pe Facebook. Și de atunci tot feisbuchez. Apoi a venit vremea să dau drumul și blogului. Deja era făcut, dar nu avusesem curajul să-i dau drumul spre public. Combinat cu faptul că devenisem mai activ pe rețelele de socializare și cu evenimentele din viața mea proprie, am decis că e vremea să ies și cu blogul spre public. Acestea sunt două dintre elementele principale, care au accelerat „spargerea topurilor” cu privire la numărul de felicitări primite de ziua mea! Ar mai fi și altele: activitatea mea, persoana mea :), relațiile personale, etc.
2. Aș dori din toată inima să mulțumesc celor care mi-au trimis felicitări și urări (de
   bine)! Vă întorc înzecit toate gândurile și urările voastre bune și sincere! Bunul Dumnezeu să Vă aibă în pază și să Vă răsplătească pe toți! Sărbători binecuvântate, sfinte și fericite tuturor!
3. Și pentru că am vorbit de felicitări, am să vă redau câteva dintre ele, respectiv cele care sunt mai intense, interesante, directe, excentrice (alte atribute mai adăugați voi). NU am să dau numele expeditorilor (cei care le-au trimis (se) vor râde și mai tare de ele – mă refer la cele mai haioase, mai ales pentru că le-am inclus aici!), ci am să le postez anonim! Iată-le: Read more…

Dragilor,

Azi, acum, vom vorbi despre valoare.

Am să vă relatez o întâmplare.

Îmi aduc aminte că odată, nu tare demult :-), încercam să consolez pe cineva. Trecea printr-o perioadă grea și era la pământ cu tot: psihic, moral, încredere de sine, etc. Am încercat diverse remedii, dar în zadar. Atunci i-am povestit cele ce urmează…

Doi prieteni se întâlnesc după o lungă perioadă de vreme. Unul, Ion, avea o față tristă și abătută, pentru că avea multe probleme. Celălalt, Gheorghe, era din fire foarte voios, bine dispus, jovial, de parcă nimeni și nimic nu îi perturba bucuria de a trăi.

Gheorghe: – Ioane, de ce ești așa de trist?! Ion: – Pentru că am atâtea gânduri și probleme la servici, acasă, etc…. Parcă viața nu mai are sens și valoare! Read more…