Ziua Tuturor Sfinților sau ziua memoriei trecute și viitoare
„Relicvele morţilor sunt preţioase, dacă în timpul vieţii ţi-au fost dragi.” – Emily Brontë
„Un om fără amintiri e ca un cimitir în care numele morţilor lipsesc de pe cruci.” – Tudor Mușatescu
În cele mai multe tradiții ale multor țări pe Pământ, aprinderea unei lumânări este un act sacru. O lumânare aprinsă spune mai mult decât multe cuvinte pot spune. Dacă nu suntem acolo unde sunt îngropați cei dragi nouă, gândul la ei și o rugăciune rostită din inimă poate învinge timpul și spațiul…
Aprind o lumânare și mă gândesc la cei dragi, duși dintre noi, trecuți la cele veșnice. Știu că mă privesc de acolo de SUS și știu că se bucură de fiecare faptă bună și de fiecare gând sau cuvânt înțelept.
În timp ce lumânarea arde tremurând, rostesc sfios o rugăciune, uneori aceeași, alteori alta, uneori bisericească sau ale sfinților Bisericii, alteori personală și compusă ad hoc, hinc et nunc.
De fiecare dată rugăciunile exprimă trăirile și gândurile mele lăuntrice și spontane. Sunt trecutul și viitorul, durerea și bucuria, regretul și neputința înțelegerii atâtor enigme pămâneși și cerești. Dar, la urma urmei, peste toate acestea și pete viața noastră, a tuturor, guvernează Voia lui Dumnezeu Atotputernic și Multmilostiv!
Bunul și Multmilostivul Dumnezeu să vă ierte, să vă odihnească în pace și să vă facă parte cu drepții, tată și mamă!
Rugăciunea de anul acesta:
Read more…
Recent Comments